PROIECTMDB - FIBRILATIA ATRIALA2
PROIECTE CONTABILITATE+MDB
Meniu site

Sondajul nostru
Evaluează site-ul meu
Total răspunsuri: 6

Statistici

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Formularul pentru autentificare

text plimbaret CAUTA DRUMUL SPRE VINDECARE - CHIAR SI ATUNCI CAND CREZI CA NU MAI AI NICI O SANSA

Fibrilatia ventriculara



Generalitati


Fibrilatia ventriculara

Fibrilatia ventriculara reprezinta o tulburare foarte grava a ritmului normal al inimii (care pune adesea probleme vitale).
Boala se caracterizeaza prin absenta coordonarii contractiei fibrelor miocardice ventriculare. In fibrilatia ventriculara miocardul nu se misca uniform (intr-o miscare unica care sa imprime coloanei de sange directie si viteza) ci mai degraba tremura. Daca aceasta tulburare de ritm (aritmie) se mentine mai mult de cateva minute, pacientul poate muri deoarece circulatia sangvina devine incapabila sa asigure nevoile de oxigen ale organismului. Specialistii descriu aceasta tulburare ca o activitate segmentata, haotica si asincrona a inimii. Fibrilatia ventriculara este o urgenta medicala!

Fibrilatia ventriculara este o boala relativ frecventa in populatia europeana (in special in tarile nordice) si incidenta anuala de mortalitate prin ea este de 6 la 10.000 de cazuri de moarte cardiaca. Studiile epidemiologice au demonstrat ca barbatii sunt mai frecvent afectati comprativ cu femeile, desi dupa o anumita varsta (70 de ani) procentele se echilibreaza. Exista 2 varfuri ale incidentei fibrilatiei ventriculare: in primele 6 luni de viata si intre 55- 75 de ani.


Inima este organul ce pompeaza permanent sange in organism, cu o frecventa medie de 75 de batai/ minut, intr-un ritm constant. Daca acest ritm este grav afectat (printr-o aritmie ca fibrilatia ventricula) inima nu isi mai indeplineste rolul de pompa si perfuzia organelor vitale este compromisa. Daca fibrilatia ventriculara nu se opreste la timp, se instaleaza sincopa iar pacientul moare.

Fibrilatia ventriculara apare cel mai frecvent in cadrul unor afectiuni cardiace (de cele mai multe ori pe fondul bolii cardiace ischemice, insa si in cardiomiopatii, miocardita), supradoze de droguri sau tulburari grave ale echilibrului acido- bazic. Totusi, etiologia exacta a fibrilatiei ventriculare ramane incomplet cunoscuta - studii post-mortem (efectuate pe cadavrele autopsiate) au relevat prezenta unui infarct miocardic acut ca patologie cu potential declansator in foarte multe cazuri.Specialistii considera ca exista o serie de modificari fiziopatologie si electrofiziologice care in final determina declansarea fibrilatiei ventriculare. Daca aceasta nu este tratata, evolutia pacientului este deosebit de grava, cu o mortalitate de aproximativ 100%.Cauzele de aparitie sunt clasificate in cauze cardiace si noncardiace.

Cauzele cardiace pot fi afectiuni structurale de tipul ischemiei miocardice sau infarctului miocardic determinat de boala atreosclerotica (ateroscleroza este cel mai frecvent incriminata in obstructia vaselor coronare si declansarea fenomenelor ischemice), cardiomiopatii (dilatative, hipertrofice), stenoza aortica, disectie de aorta, tamponada cardiaca, miocardite, afectiuni cardiace congenitale. Afectiunile cardiace nonstructurale incriminate sunt: accidente traumatice in care este lezat cordul (electrocutari), sindroame de preexcitatie, blocuri de conducere intracardiace.

Cauzele noncardiace includ:
- Cauze pulmonare: bronhospasm, aspiratie de corpi straini, apnee de somn, hipertensiune pulmonara primara, embolism pulmonar, penumotorax in tensiune;
- Cauze metabolice: acidoza, tulburari ale echilibrului acido bazic;
- Cauze toxice: actiunea unor toxice, sepsis;
- Cauze neurologice: convulsii, accidente vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice).

Exista si situatii cand fibrilatia ventriculara apare pe un fond aparent sanatos, insa adesea pacientii au factori de risc pentru un eveniment cardiac: fumeaza, sunt hipertensivi sau diabetici. Fibrilatia ventriculara idiopatica (fara o cauza decelabila) apare la 1% din cazurile de moarte subita, la 14% din pacientii sub 40 de ani si la 3% din pacientii care fac fibrilatie ventriculara in absenta unui infarct miocardic.

Simptomatologie


Pacientii cu fibrilatie ventriculara isi pierd constienta deoarece organele vitale nu mai sunt perfuzate. Atacul survine brusc, fara sa existe semne si simptome premonitorii.

Cu o ora inainte ca pacientul sa lesine, poate sa prezinte simptome care sa indice o posibila afectiune cardiaca:
- Durere toracica (avand caracterele durerii anginoase);
- Dispnee (respiratie dificila);
- Oboseala intensa;
- Palpitatii;
- Sincopa;
- Tahicardie (in special in cazurile foarte grave).

Daca pacientul nu este resuscitat cat mai repede (in maxim 5 minute) apar leziuni cerebrale ireversibile care vor lasa sechele permanente (daca acesta este, totusi, scos din fibrilatie si salvat).

Investigatii paraclinice


Datorita gravitatii situatiei, starea pacientului este investigata cat mai rapid pentru ca o data stabilit diagnosticul de certitudine, sa se initieze si tratamentul.
Clinic, la examenul fizic se constata:
- Puls foarte slab;
- Zgomote respiratorii reduse;
- Stare de incostienta;
- Absenta raspunsurilor la stimuli.
Traseul electrocardiografic este foarte important deoarece arata modificarile prin care trece muschiul cardiac in cursul fibrilatiei ventriculare. De asemenea, la EKG se pot observa si alte tulburari sau conditii ce pot creste riscul pacientului.

Alte investigatii efectuate pacientilor cu fibrilatie ventriculara (dupa ce starea lor este stabilizata sau dupa ce sunt adusi la camera de garda) sunt:
- Radiografie toracica: poate evidentia edemul pulmonar, cardiomegalia, leziuni traumatice, penumonii de aspiratie;
- Analize de laborator: determinari ale nivelul electrolitilor serici, inclusiv calciu si magneziu, ale enzimelor cardiace;
- Hemoleucograma (pentru a stabili daca exista si anemie);
- Dozarea gazelor sangvine (pentu a se obiectiva acidoza sau hipoxemia);
- Investigatii toxicologie (daca contextul clinic o cere).

Tratament


Fibrilatia ventriculara este o urgenta medicala si trebuie tratata cat mai repede si corect.
Daca pacientul "lesina" pe strada, ideal ar fi ca cei care il insotesc sa anunte imediat serviciul de urgenta, apeland 112, iar pana cand soseste personalul medical specializat, sa ii acorde ei pacientului primul ajutor: - pacientul se pune in pozitie de siguranta, - se asigura permeabilizarea cailor respiratorii superioare,
- se asigura respiratia artificila prin tehnica gura- la gura sau gura la nas ;
- se practica compresie toracica externa (masaj cardiac - comprimarea sternului cu 4-5 cm, cu o frecventa de 100 compresii/minut).

Personalul specializat trebuie sa lucreze contra cronometru. Intr-o situatie de urgenta de acest tip sunt efectuate investigatiile de maxima importanta, urmand ca starea pacientului sa fie apoi reevaluata complet cand acesta este stabilizat.
Specialistii vor continua (sau vor initia) manevrele de prim ajutor si resuscitare cardiopulmonara, si vor transporta pacientul de urgenta la spital.

Tratarea fibrilatiei ventriculare consta in conversie electrica a ritmului ventricular prin aplicarea de socuri electrice cu defibrilatorul extern. Tratamentul este continuat la camera de garda a spitalului.
Socul electric este menit sa induca o activitate electrica in cord care sa stimuleze apoi inima sa isi reia singura functia si sa uniformizeze contractia musculara. Defibrilarea eficienta (care sa permita cordului sa isi reintre in functie) depinde de doi factori importanti:
- timpul scurs intre debutul fibrilatiei ventriculare si instalarea defibrilarii;
- starea metabolica a miocardului si rezerva functionala a inimii;
Rata de succes a defibrilarii scade cu 5- 10% cu fiecare minut scurs de la declansarea fibrilatiei ventriculare, iar eficienta ei poate fi prezisa in functie de aspectul traseului EKG.

Ghidurile terapeutice sunt foarte clare privind pasii care trebuie facuti in vederea stabilizarii pacientului. Starea acestuia este evaluata la fiecare 2 minute, sincronizarea defibrilarii cu manevrele de resuscitare fiind foarte importanta. Daca situatia o impune se administreaza si medicamente care sa amelioreze statusul cardiac al bolnavului si sa corecteze eventuale complicatii care s-au instalat ca urmare a ischemiei.
In timpul resuscitarii se corecteaza si starile ce pot complica tratamentul si evolutia pacientului: hipovolemia, hipoxia, acidoza, hiper/hipokalemia, hipoglicemia, hipotermia, tromboza (coronara, pulmonara).

Scopul tratamentului este de a incheia episodul de fibrilatie, a restabili ritmul electric al inimii si a corecta debitul cardiac. Succesul tratamentului scade pe masura ce durata ischemiei creste. Defibrilarea este sustinuta prin tratament medicamentos ce poate include vasopresoare, antiaritmice, electroliti.
Vasopresoarele (vasopresina, adrenalina) se administreaza pentru a creste presiunea de perfuzie prin vasele inimii (si astfel se amelioreaza irigarea cordului). Agentii antiaritmici sunt indicati in special daca defibrilarea si tratamentul vasopresor nu amelioreaza starea pacientului sau se administreaza dupa o conversie electrica eficienta pentru a preveni recurentele.

Alte medicamente ce pot fi utilizate (in functie de contextul clinic, boli asociate si evolutia tratamentului): sulfatul de magneziu, propranolol (sau alte betablocante), bicarbonatul de sodiu (daca trebuie tratata hiperkalemia care poate sa stea la originea fibrilatiei ventriculare sau acidoza indusa de stopul cardiac prelungit).
Pacientii care au supravietuit unei fibrilatii ventriculare si care au risc de a face un alt episod de acest tip pot fi nevoiti sa poarte un defibrilator implantabil care sa scada riscul.
Daca pacientul ramane in coma dupa reconversie se pare ca cel mai bine este sa fie tinut cateva ore in stare hipotermica (temperatura organismului sa fie cu cateva grade mai scazuta decat in mod normal). Astfel de terapii par a reduce mortalitatea si a imbunatati prognosticul.

Prognostic

Prognosticul pacientilor care au supravietuit ramane rezervat si depinde foarte mult de timpul scurs de la instalarea fibrilatiei si pana la initierea tratamentului (cat timp organsimul a fost privat de oxigen). Defibrilarea rapida este ceea care face diferenta intre sechele permanente sau afectiuni ce pot fi recuperate.
Sechelele permanente dupa resuscitare depind in mod direct de gradul afectarii sistemului nervos central in timpul fibrilatiei ventriculare. Daca nu se intervine dupa 4 minute, prognosicul este nefavorabil. Daca resuscitarea intarzie mai mult de 8 minute, rata de supravietuire este foarte redusa (este doar teoretica).

Rata de supravietuire (variaza intre 2- 25%) depinde de foarte multi factori:
- zona in care se afla pacientul: rurala, urbana,
- accesul la servicii medicale de urgenta,
- starea medicala anterioara a pacientului,
- etc;

Complicatii


Cea mai frecventa complicatie a fibrilatiei ventriculare este decesul.

Pentru supravietuitori, complicatii posibile pot fi:
- Coma;
- Tulburari neurologice (asemanatoare celor din accidentele vasculare cerebrale);
- Leziune miocardica;
- Aritmii de postdefibrilare;
- Pneumonii de aspiratie;
- Leziuni aparute in cursul manevrelor de resuscitare (daca acestea au fost foarte energice);
- Leziuni tegumentare (datorita utilizarii defibrilatorului).

Consultarea unui specialist


Indiferent de relatia pe care o avem cu posibila victima (rude, prieteni sau necunoscuti), daca aceasta persoana manifesta simptome sugestive sau isi pierde cunostinta in apropierea noastra, trebuie sa apelam imediat serviciul de urgenta la 112 pentru ca pacientul sa poata primi ajutorul de care are nevoie.

Prevenire


Masurile de prevenire a fibrilatiei ventriculare sunt foarte variate si includ:
- Utilizarea unui defibrilator implantabil;
- Administrarea unui tratament cronic care sa controleze eventualele boli ce pot reprezenta factori de risc pentru aparitia fibrilatiei ventriculare;
- Participare la cursuri de prim ajutor si resuscitare cardiorespiratorie (un sfat util pentru rudele pacientilor care au fibrilatie ventriculara sau probleme cardiace care reprezinta un risc de aparitie a acesteia);
- Daca pacientul are infarct miocardic acut, administrarea de beta-blocante (de tipul metoprolol) are efecte benefice si protejeaza impotriva fibrilatiei, scazand si mortalitatea prin evenimente cardiace.

 Stiai ca poti sa previi bolile de inima exclusiv prin alimentatie? Exista alimente care iti reduc riscul unui atac de cord cu pana la 50%. Sanatos.gustos.ro ti-a facut o lista de 5 alimente care reduc riscul bolilor de inima si cum le poti include in dieta ta.

1. Pestele (scade riscul cu pana la 50%)
E recomandat sa mananci cel putin doua portii de peste pe saptamana. Studiile au relevat faptul ca si o singura portie de peste pe saptamana iti poate reduce riscul de atac de cord cu pana la 50%. Pestele poate fi preparat in foarte multe feluri: la cuptor, in salate, pasta de peste etc. Si e si foarte gustos!

2. Merele (scad riscul cu pana la 50%)

Daca bei un pahar de suc de mere pe zi sau daca mananci doua mere intregi pe zi, reduci nivelul de oxidare al colesterolului LDL si, astfel, previi bolile de inima. Merele pot fi consumate ca atare, in salate de fructe, placinte, prajituri sau poti prepara un suc delicios cu ajutorul unui blender.

3. Nucile (scad riscul cu pana la 45%)
Nucile contin un tip de grasime care coboara colesterolul si previne formarea cheagurilor de sange. De fapt, un studiu a relevat faptul ca consumul de nuci poate chiar scadea nivelul colesterolului cu 12%. Alunele pot inlocui cu succes gustarile dintre mese, le poti rontai la serviciu si chiar le poti adauga in salate de legume sau fructe.

4. Uleiul de masline. (pana la 40% risc mai redus)

Dintre toate tipurile de ulei, uleiul de masline contine cea mai mare cantitate (77%) de grasimi monosaturate, care coboara colesterolul de tip LDL fara sa-l afecteze pe cel HDL. Cand pregatesti salate sau cand gatesti mancaruri care necesita ulei, foloseste-l mereu pe cel de masline.

5. Legumele (scad riscul cu pana la 30%)
O portie de fasole pe zi poate reduce colesterolul cu pana la 10%. Fibrele pe care le contin sunt protectorul principal. De asemenea, fasolea contine compusi care pot reduce cheagurile de sange si imbunatatesc functionarea vaselor de sange. Poti pregati fasolea ca mancare sau o poti adauga in salate.`

Inima

66. Varza.
Are mult potasiu si fier, necesare inimii si circulatiei sangvine.
67. Broccoli.
Previne ateroscleroza si atacurile de cord, prin continutul de calciu, fier si caroten.
68. Ridichea.
Apara impotriva atacurilor de inima.
69. Portocalele.
Contin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sange. In plus, are si putine calorii.
70. Morcovul.
Acidul folic si bioflavonoidele radacinoasei protejeaza inima.
71. Pestele.
Acizii grasi Omega 3 apara sistemul vascular de inflamatii si de calcifieri.
72. Ceapa.
Scade presiunea sangelui, imbunatateste activitatea inimii si circulatia.
73. Usturoiul.
Alicina continuta previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul salbatic.
Substantele sale curata sangele de toxine.
75. Sparanghelul.
Asparagina curata cordul si vasele mari de sange.
76. Cicoarea.
Scade tensiunea arteriala si colesterolul, curata sangele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de masline.
Energizeaza cordul si reduce colesterolul.
78. Somonul.
Acest peste e o sursa buna de acizi grasi Omega 3, care reusesc sa scada din nivelul trigliceridelor din sange.
79. Dovleacul.
Are efect benefic in cazul hipertensiunii arteriale si in bolile de inima.
80. Cartofii.
Protejeaza contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika.
Protejeaza inima si vasele de sange.
82. Rosiile.
Diuretice eficiente, normalizeaza tensiunea arteriala.
83. Maslinele.
Reduc colesterolul nociv si tensiunea arteriala.
84. Merele.
Contin 300 de substante esentiale pentru protectia intregului sistem vascular.
85. Fasolea neagra.
O cana din acest aliment furnizeaza intre 120 si 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne aparitia tulburarilor de ritm cardiac.
86. Coacazele.
Cu cea mai mare concentratie de minerale si de vitamine C, B, D si E, sunt bune pentru circulatia sangelui.
87. Zmeura.
Actioneaza ca o aspirina naturala, intarind sistemul imunitar.
88. Murele.
Sunt considerate de specialistii germani fructe cardioactive, ajutand la functionarea optima a cordului.
89. Socul.
Imbunatateste circulatia sangelui.
90. Piersicile.
Au multe vitamine si oligtlemente care protejeaza inima.
91. Ciresele.
Improspateaza resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor si siliciu.
92. Rubarba.
Fortifica inima si scade tensiunea arteriala.
93. Grepfrutul.
Are o enzima speciala, care previne obstructiile vasculare si tromboza.
94. Ciuperca Shitake.
Reduce colesterolul.
95. Prunele.
Previn tromboza.
96. Curmalele.
Sunt bogate in fier, calciu si potasiu. Reduc tensiunea arteriala, protejeaza impotriva aterosclerozei.
97. Afinele.
Pigmentul lor albastru ajuta la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovazul.
Are acizi grasi, benefici in bolile cardiovasculare.
99. Porumbul.
Are vitamina D si vitamina K.
100. Ardeiul iute.
Previne cresterea zaharului din sange, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.


Bolile de inima sunt molima secolului. Stresul si alimentatia necorespunzatoare sunt principalele cauze. Excesul de alimente grase, fumatul si oboseala accentuata sunt cauzele comune. Alaturi de aceasta exista si cauze pe care nu le luam in seama, dar care nu fac decat sa agraveze bolile de inima. Iata care sunt principalele motive "tacute" care sunt tot atatea de factori de risc in aparitia bolilor de inima.

Colesterolul rau este unul din factorii care afecteaza grav sanatatea inimii, mai ales ca acesta se strecoara in mai toate alimentele procesate, in dulciurile industriale si in alimentele de tip fast food.

Infectiile mici si repetate, racelile, abcesele dentare, inflamatiile articulare afecteaza sanatatea inimii si sunt un factor care poate declansa bolile de inima sau poate acutiza probleme minore.

Suferintele renale si absenta unui aport suficient de lichide este un alt factor care poate declansa bolile de inima. Rinichii sunt organele ce regleaza raportul dintre sodiu si potasiu, vital pentru buna functionare a inimii. Dezechilibrele duc la suferinte grave ale inimii si ale sistemului vascular.

Viata in mediul urban, sedentarismul, mediul poluat sunt un factor de stres suplimentar, care afecteaza grav activitatea cardiovasculara. Bolile de inima sunt favorizate de oras.

 Deficitul de calciu poate duce la declansarea si agravarea bolilor de inima. Calciul este unul din mineralele care intervin in transmiterea impulsului nervos la nivelul muschiului cardiac, iar dezechlibrele, si mai ales deficitul, aduce prejudicii bunei functionari a muschiului cardiac, scrie Yahoo Shine.

Evitarea tuturor acestor factori de risc ascunsi  este simpla. Principiul "totul trece prin farfurie" se dovedeste din nou valabil. Alimentatia este capabila sa combata stresul, poate duce la mentinerea sub control a nivelul de colesterol, hidratarea sustine activitatea renala, miscarea fizica atenueaza efectele negative ale vietii in oras, iar prevenirea racelilor isi gaseste sustinerea in consumul de fructe si legume si in miscarea in aer liber.

Bolile de inima nu sunt un pret pe care trebuie sa-l platim de dragul vietii moderne. Bolile de inima isi gasesc cele mai bune cai de prevenire tocmai in atuurile pe care le are omul moden.   

Tahicardia ventriculara


Tahicardia ventriculara (TV) este o tulburare de ritm al carei focar este situat la nivelul ventriculului. Majoritatea episoadelor de fibrilatie ventriculara (FV) incep cu TV netratata, iar in acest caz, sansele de resuscitare resusita sunt minime.

Cauze


Uneori, cauzele TV nu se pot identifica, mai ales cand care acestea apar la persoanele tinere.Dar de cele mai multe ori, TV se dezvolta in cadrul diferitelor boli cardiace organice, cel mai frecvent in boala cardiaca ischemica cu infarct miocardic in antecedente, dar si in anomalii cardiace congenitale, cardiomiopatia dilatativa sau miocardite. Foarte rar, TV apare consecutiv chirurgiei cardio-vasculare.
Unele medicamente antiaritmice utilizate in tratamentul altor aritmii pot sta la baza aparitiei unor episoade de TV. Cauza cea mai rara de TV este reprezentata de dezechilibrele electrolitice, precum nivelul scazut al potasiului sanguin (hipokalemia, hipopotasemia).
Medicamentele decongestionante, remediiile naturiste (mai ales cele care contin ma huang sau efedrina), pastilele de slabire sau amfetaminele sunt frecvent factori declansatori ai TV. Consumul de droguri de tipul cocainei, ecstasy si amfetaminei trebuie evitat datorita potentialului proaritmic al acestora.
Este important sa fie evitat medicamentul identificat ca declansator al unui episod de TV pentru a putea fi prevenit un viitor acces de TV.

Simptome

In timpul TV activitatea cardiaca este caracterizata de batai rapide (tahicardie, cu frecventa intre 100-250/min). Contractia ventriculara accelerata nu permite pomparea unei cantitati de sange suficiente, ducand la aparitia urmatoarelor simptome:
- palpitatii
- ameteala sau stare de lesin
- tahipnee (respiratie rapida, superficiala)
- dureri toracice sau angina
- presincope sau sincope.
In cazul unor accese scurte de tahicardie ventriculara pacientii sunt asimptomatici.

Diagnostic



Electrocardiograma (EKG), in situatiile in care este posibila efectuarea ei, este investigatia care aduce date esentiale punerii diagnosticului de TV.Alaturi de EKG, diagnosticul de TV este pus pe baza istoricului, al examenului clinic al testelor de laborator si al examenului radiologic.
Deoarece TV survin paroxistic si nu pot fi surprinse pe EKG-ul realizat in timpul unei investigatii de rutina, la pacientii cu tulburari de ritm repetate, se va recomanda monitorizare EKG 24 ore (de tip Holter): pacientul isi desfasoara activitatile sale zilnice avand asupra sa, pe piept, un mic aparat portabil ce inregistreaza activitatea electrica a inimii. De-a lungul inregistrarii ambulatorii pot apare modificari ale ritmului cardiac.

Alte teste care pot aduce informatii utile punerii diagnosticului de TV includ:
- ecocardiografia
- teste de efort
- coronarografie
- studii de electrofiziologie cardiaca (cu ajutorul unui cateter intracardiac diagnostic este trimis un impuls electric care declanseaza TV si sunt depistate anomaliile de transmitere ale impulsului electric cardiac - cartografierea activarii: localizarea regiunii responsabile de generarea TV).Introducerea cateterelor endocardiace si a cartografierii activarii au dus la elaborarea unor tehnici chirurgicale de tratament a TV.

Tratament


TV nesustinute, benigne, necesita tratament in masura in care sunt simptomatice. In cazul pacientilor care prezinta simptomatologie caracteristica, TV sustinute se va interveni terapeutic datorita degradarii hemodinamice rapide si a riscului potential de aparitie a FV. In functie de starea clinica a pacientului, algoritmul terapeutic presupune fie cardioversie electrica, fie tratament farmacologic antiaritmic administrat intravenos.
Un rol important il are profilaxia recidivelor TV, prin medicatie antiaritmica. Dezavantajul antiaritmicelor este efectul lor proaritmic care accentueaza tulburarile de ritm existente, ceea ce a condus la dezvoltarea unor metode terapeutice invazive, de tipul unui cardiovertor defibrilator implantabil (dispozitiv implantabil subcutanat care monitorizeaza in mod constant activitatea cardiaca si trimite impulsuri electrice in momentul depistarii TV, restabilind astfel ritmul cardiac normal). In anumite cazuri este necesara asocierea medicatiei cu cardioverul implantabil.


Alta modalitate invaziva de tratament utila in unele situatii este ablatia prin curent de radiofrecventa cu ajutorul unui cateter ce distruge tesutul de origine al aritmiei. Initial, prin cartografierea activarii se localizeaza focarul aritmic, iar prin introducerea unui cateter venos acest focar este distrus cu unde de radiofrecventa.
Tratamentul trebuie orientat spre depistarea si inlaturarea factorilor precipitanti, de exemplu corectarea hipokalemiei. In cazul TV cauzate de medicamente, primul pas este oprirea medicatiei care a produs aritmia.
Daca TV este asociata unei afectiuni cardiace preexistente este necesara abordarea terapeutica a acesteia (by-pass coronarian in cazul bolii coronariene ischemice).

Studii recente


Studii recente au evidentiat ca acizii grasi omega-3 din ton, hering, sardine si macrou, au micsorat riscul de producere a TV si a mortii subite cardiace. Intr-un studiu realizat pe un lot mic de pacienti care au avut cel putin un episod de TV, administrarea de acizii grasi omega-3 a stabilizat activitatea electrica si a scazut riscul aparitiei TV in cursul testarii electrofiziologice. Sunt necesare experimente suplimentare care sa determine daca in viitor uleiul de peste poate reprezenta o alternativa naturala a tratamentului medicamentos antiaritmic.

Precautii


In cazul aparitiei simptomatologiei specifice de TV sustinuta se va apela imediat serviciul de urgenta.
Asociatia Americana de Cardiologie recomanda reluarea condusului masinii numai dupa o perioada de 3-6 luni de la tratament in care nu au mai aparut alte episoade de TV.Vor fi evitate cafeaua si alte produse care contin cafeina (ceaiul, ciocolata, cola si alte bauturi racoritoare), deoarece pot declansa aparitia TV. De asemenea regimul dietetic predominant lichidian sau cu continut crescut proteic poate produce dezechilibre electrolitice care favorizeaza declansarea aritmiilor.

Fibrilatie atriala, ce e si cum traim cu ea…

De acum ne gasiti pe noul nostru site al  Centrului de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala Med New Life. www.medicina-interventionala.ro

Ce inseamna  fibrilatie atriala?

Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm cardiac care provoaca batai neregulate si rapide ale inimii. Aceasta tulburare de ritm poate fi permanenta sau poate aparea in accese paroxistice care pot fi reduse spontan sau cu tratament. Fibrilatia atriala beneficiaza de multiple tratamente de prevenire a complicatiilor, de restabilire a ritmului cardiac normal.atrial-fibrillation
Principala complicatie a acestei tulburari de ritm este embolia arteriala. Ce inseamna aceasta ? Fibrilatia atriala favorizeaza formarea de de cheaguri de sange in inima care pot migra in vaselele de sange care iriga creierul si sa provoace un accident vascular cerebral.
Fibrilatia atriala diminueaza capacitatea de functionare a inimii care-si efectueaza cu dificultate munca de pompa, astfel simptomele pacientului cu fibrilatie atriala pot include : oboseala, sufocare la efort , palpitatii.

Atentie ! Exista persoane cu fibrilatie atriala care nu simt deloc prezenta aritmiei insa riscul de embolii si implicit de accident vascular cerebral este acelasi, de aceea  trebuie inceput rapid tratamentul anticoagulant. Pacientii complet asimptomatici accepta cu greu  spitalizarea si initierea tratamentului care-i protejeaza de complicatii.

Primul episod de fibrilatie atriala. Evaluarea initiala:

Descoperirea fibrilatiei atriale necesita o evaluare a starii de sanatate care include : consult cardiologic, electrocardiograma, analize de sange, si o ecocardiografie (ecografie cardiaca).
Evaluarea initiala trebuie sa :

  • stabileasca severitatea simptomelor dvs
  • confirme prezenta tulburarii de ritm cardiac
  • estimeze riscul de trombo-embolii * in mod special ridicat la pacientii cu antecedente de accident vascular cerebral sau de embolii arteriale, cu afectari ale valvelor cardiace, mai ales in caz de proteza mecanica.
    *principalul risc al fibrilatiei atriale consta in faptul ca sangele ajunge sa stagneze in anumite cavitati ale inimii numite atrii, unde poate forma cheaguri de sange care pot migra in circulatia sistemica determinand accidente vasculare cerebrale sau alte embolii arteriale.
  • Stabileasca prezenta unei alte boli cardiace care poate sta la originea fibrilatiei atriale
  • Stabileasca prezenta factorilor de risc cardiac asociati : hipertensiune arteriala, tabagism, dislipidemie, obezitate, diabet zaharat

In functie de rezultatele acestei evaluari initiale se stabileste ce tratamente sunt optime pentru fiecare caz in parte.

Care sunt cadrele medicale implicate in supravegherea fibrilatei atriale ?

Medicul de familie, medicul cardiolog realizeaza evaluarea initiala a fibrilatiei atriale.fia
Evaluari ale medicilor din alte specialitati pot fi uneori necesare.
Daca veti urma tratament anticoagulant este recomandat sa stabiliti un laborator cat mai aproape de casa unde sa efectuati analiza de sange numita INR, analiza obligatorie perodic in supravegherea tratamentului anticoagulant.

Tratatamentul fibrilatiei atriale:

La ce serveste tratamentul ?

  • La prevenirea formarii de cheaguri de sange in inima
  • La incetinirea ritmului inimii daca este prea rapid, si alteori la restabilirea ritmului normal al inimii

In ce consta tratamentul ?

  • Cuprinde in general un tratament anticoagulant oral care impiedica formarea cheagurilor de sange prin fluidifierea sangelui ( Sintrom ® , Trombostop®). La doze prea mari acest tratament are risc de sangerare, de aceea este supravegheat prin intermediul unei analize numite INR.
  • In cazuri bine stabilite tratmentul anticoagulant poate fi inlocuit prin Aspirina. Aceasta nu are nevoie de supraveghere prin analize de sange.
  • Tratamentul cuprinde si un medicament antiaritmic pentru a incetini ritmul inimii daca e prea rapid sau pentru a restabili ritmul normal al inimii daca este posibil

Daca fibrilatia atriala este favorizata de o alta boala cardiaca (insuficienta cardiaca, valvulopatie) aceasta din urma trebuie tratata.

Ce se intampla daca ati fost diagnosticat cu fibrilatie atriala ?

Descoperirea  fibrilatiei atriala necesita de cele mai multe ori, cateva zile de spitalizare pentru evaluare completa si mai ales pentru debutul tratamentului anticoagulant si antiaritmic.
Tratamentul anticoagulant oral are nevoie de cateva zile pentru a deveni eficient de aceea in acest interval de timp se administreaza tratament antiacoagulant injectabil. De indata ce tratamentul anticoagulant oral este echilibrat pacientul poate fi externat din spital.
Tratamentul antiaritmic poate fi administrat pentru a incetini ritmul inimii daca este prea rapid sau poate realiza restabilirea ritmului normal al inimii daca acest lucru este posibil.
Restabilirea ritmului normal al inimii se poate realiza cu ajutorul tratamentului antiaritmic (cel mai frecvent se utilizeaza Amiodarona) sau cu soc electric extern (aplicarea unei soc electric dupa anestezie prealabila).
Daca pacientul  se prezinta in primele 48 de ore de la debutul arimiei se incerca restabilirea ritmului normal in cursul spitalizarii, daca nu, se lasa pacientul cu tratament anticoagulant timp de 3 saptamani si apoi se realizeaza reducerea fibrilatiei atriale si restabilirea ritmului normal, in cadrul unei noi spitalizari.
In ce consta supravegherea pe termen lung  a fibrilatiei atriale ?

  1. Daca prezentati simptome neobisnuite (palpitatii, sufocare, oboseala excesiva) trebuie sa va adresati unui medic.
  2. Examenele necesare in urmarirea pe termen lung sunt electrocardiograma si ecografie cardiaca
  3. Cel putin o data pe an trebuie sa fiti vazut in consultatie de un medic cardiolog
  4. Supravegherea tratamentului anticoagulant se realizeaza cu ajutorul analizei de sange numita INR:
  • La pacientul care nu urmeaza tratament anticoagulant INR-ul este in jur de 1.atrial-septal-defect-hole-heart
  • De obicei valoarea  INR-ul in fibrilatie atriala trebuie sa fie intre 2-3 pentru ca eficacitatea tratamentului anticoagulant sa fie optima
  • Daca INR scade sub 2 exista risc de formare a chegurilor de sange. Daca INR > 3 exista risc de sangerare (mai ales peste INR >5)
  • INR se efectueaza cel putin o data pe luna si mai frecvent daca este dezechilibrat.
  • Daca apar semne de sangerare (paloare, scaun negru, sange proaspat in scaun,  urina rosie, etc) trebuie sa alertati rapid un medic sau sa va prezentati la o camera de garda.
  • Evitati injectiile intramusculare (risc de hematom), interventiile chirurgicale (pot sangera masiv)
  • Este interzisa efectuarea de sporturi violente sub tratament anticoagulant
  • Evitati sa luati medicamente in plus fara a va informa medicul. Unele medicamente interactioneaza cu anticoagulantele orale si le pot creste sau diminua efectul.
  • Evitati alimentatia excesiva de legume verzi, rosii, varza care pot scadea efectul tratmentului anticoagulant (o alimentatie diversificata este indicata)

Coşul de cumpărături
Coşul de cumpărături este gol

Căutare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator


  • Copyright © PROIECTMDB RODICA 2016
    Găzduire site gratuită — uCoz