PROIECTMDB - POVESTI
PROIECTE CONTABILITATE+MDB
Meniu site

Sondajul nostru
Evaluează site-ul meu
Total răspunsuri: 6

Statistici

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Formularul pentru autentificare

joli radio
POVESTI
Borta-vântului

        Era un om sărac - sărac, ș-avea o mulțime de copii. Acu era - în vremea foametei și el a muncit v-o săptămână pe un căuș de grăunțe. Acu s-a dus la râșniță cu dânsele. După ce le-o râșnit, a ieșit afară cu căușul cu făină și s-a pornit o furtună mare și i-a luat toată făina din căuș. Da el strașnic s-o mâniat. "Nu mă las eu așa cu una cu două", și face un șumuiag de paie și pornește.

Povești de Mihai Eminescu - Borta-vântului

        Îl întreabă un om:

        - Unde te duci, cumătre?

        - Mă duc s' astup borta vântului, că mi-a luat făina din căuș.

        - Da unde-i nimeri-o?

        - Unde-a fi acolo mă duc.

        Mergând el loc depărtat a ajuns pe Dzeu și sf. Petrea (erau pe pământ pe-atunci).

        - Unde te duci omule?

        - Mă duc s' astup borta vântului, că mi-o luat făina din căuș. Da D-zeu i-o zis așa:

        - Omule, nu te mai duce. Na-ți o nucă... da pân a casă să nu zici: nucă, deschide-te.

        Întorcându-se el înapoi, a 'noptat ș-a ajuns la un om și s-a rugat să-l primească să doarmă acolo peste noapte.

        - De unde vii bade? l-ntreabă omul cela.

        - Mă duceam s' astup borta vântului ș' am întâlnit un nebun pe drum și mi-o dat o nucă și-a zis să nu zic pân' a casă nucă, deschide-te. Ce-a mai fi și asta?

        Femeia omului vicleană. Ia o nucă 'n mână și zice:

        - Ia să-ți văd nuca.

        Îi schimbă nuca omului. Și pe urmă se duce 'ntr-un ocol și zice: nucă deschide-te. Dac-o zis - atâtea vite ce-o ieșit, oi, cai, hei, o bogăție 'ntreagă. Știi mata, putere dumnezeiască!

        Se duce - a doua zi a casă "Nucă deschide-te". Nuca de unde să se deschidă.

        - Hai bată-mi-l Dumnezeu vânt și moșneagul lua-l-ar dracu. Mă duc s'astup borta vântului și să bat pe moșneag de ce m-o viclenit.

        Ajunge iar pe Dumnezeu.

        Da D-zeu, știi, putere dumnezeiască, acu era altfel la față... nu l-o cunoscut.

        - Unde te duci, bade?

        - S' astup borta vântului și să ucid moșneagul, la ce m-o viclenit.

        - Na-ți, bade, un măgar. Da să nu zici pân' acasă: măgar baligă-te.

        - N-oi zice.

        Se-ntoarce el iar pe la omul cela. Da omul cela-l ospătează și-i dă vin să bee, și omul s-o chefăluit și-a adormit pe laiță. Da erau niște țigani cu șatra acolo ș-avea măgar și omul s-o dus ș-o cumpărat ș-a schimbat măgarul.

        Omul a doua zi se scoală, ia măgarul și se duce - acasă și-i zice: măgar, fa bani!

        Măgarul, de unde? El apuc' un druc și 'ncepe a dișăla măgarul.

        - Acu nu-l mai iert eu.

        Se pornește să 'ntâlnească pe moșneag și s' astupe borta vântului. Întâlnește pe D-zeu.

        - Na-ți bade, o cârjă, da să nu zici pân a casă: cârje 'ncârjește-te. Ia cârja, vine pe la omul cela. Acu omul i-a dat și mai strașnic ospăț și s-a sfătuit că dac' or vede ce-a mai da și cârja, pe urmă să-l omoare, ca să nu presupună că el i-o luat. Acu zice omul femeii:

        - Măi, femeie, noi hai cu cârja 'n zămnic (beciu) și să 'nchidem ușa ș-a să zicem: cârjă'ncârjește-te.

        Se vâră. Cârja unde 'ncepe a bate ș-a zdrobi. Până omul era cu chef, până s-a trezit, ei erau uciși ca merele.

        - Bade ți-om da și măgar și nuca, numai mă rog, scoate-ne. Acu omul i-o lăsat de i-o bătut și mai bine. A luat măgarul, cârja și nuca și s-o pornit a casă.

        Așa s-a făcut de bogat acu, de-a ajuns veste pân la-mpăratul. Atâția bani avea el, de-o semănat ș-o crescut grâu de aur. Acu 'mpăratul a auzit că are un lan de aur ș-o trimis doi sufragii să-i dea sămânță, să semene și-mpăratul.

        - Să spui împăratului că nu vreau să-i dau, să văd ce mi-a face. Împăratul când a auzit așa, strașnic s-o mâniat ș-o gătit oștire, să se ducă cu război asupra lui. Împăratul era frunte, știi, mai mare. Ș-a venit pân la ușa lui ș-o strigat să iasă afară. Da el ave bani, da tot cu straie de-a noastre, nu cu straie leșești. El pune cârja sub suman și iese afară. Acu 'mpăratul cu atâtea mii de oameni i-a fost rușine singur lui să se ducă el numai cu unul să se lupte. A zis:

        - Omule, arată-ți tu întâi puterea.

        - Bine, măi împărate. Cârje'ncârjește-te, la tot soldatul câte două și la împăratul nouă. (Cârja era dumnezeiască, tot în cap pâcâia).

        O nebunit și pe soldați și pe-mpăratul. S-o dus împăratul, ș-o rămas pace ș-o trăit bine. Să dea D-zeu să trăiască și copiii mei așa.




Căutare

Calendar
«  Decembrie 2016  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator


  • Copyright © PROIECTMDB RODICA 2016
    Găzduire site gratuită — uCoz